Din toate operele lui Chopin, Marzuka sunt cele care exprima cel mai puternic iubirea sa pentru tara lui natala. "Marzuka" este un termen general pentru dansurile poloneze in trei timpi, termen derivat de la Mazur, denumirea unui loc din nord-estul Poloniei de unde provine Mazury.

Chopin trebuie sa fi fost familiarizat cu Mazurka de la o varsta frageda. Experienta de a canta Mazurka in timpul vacantei sale de vara in Šafarnia (un sat la aproximativ 250 km nord de Varsovia) la varsta de 14 sau 15 ani a fost in mod particular memorabila si a devenit fundatia pentru compozitiile sale ulterioare.

In cadrul unei singure lucrari, Chopin a creat Mazur (caracterizata prin ritmuri vioaie si accenti distinctivi), Kujawiak (cu un tempo mai lent si o linie melodica supla, care aminteste de cantatul coral) si Oberek (cu un dans vioi, in cerc, caracterizat de melodii care se schimba rapid si scris adesea la un tempo rapid, precum presto), si a compus in total 60 de Mazurka.

Mazurka No. 5 in B flat major Op.7-1 (Poetry Demo #05)
Aceasta este o Mazurka plina de viata care isi primeste puterea de la ritmul dat de prima nota cu punct. Astfel ritmul schimba modul in care expresivitatea muzicala evolueaza odata cu melodia. In milocul sectiunii, o melodie melancolica acompaniata de o cvinta goala in Sol bemol major este interpretata impreuna cu o Kujawaiak fugara, creand un contrast rafinat.

Mazurka Op.67

Op. 67, alcatuita din patru piese din ani diferiti de compozitie, a fost compilata de catre prietenul sau Fontana dupa moartea lui Chopin si publicata in 1855.

Mazurka in G major Op.67-1 （Poetry Demo #34）
Mazur este plina de folclor. Este ca si cum ai vedea oameni cantand si dansand veseli in tavernele din oras. Iar atunci cand oamenii striga "Hei!" este accentul pe al treilea timp? Se spune ca Chopin a compus aceasta piesa cand s-a reunit cu parintii sai in Karlsbad (acum Karlovy Vary, Republica Ceha) dupa cinci ani.

Mazurka in G minor Op.67-2 （Poetry Demo #35）
Este o Kujawiak melancolica cu o Mazurka in sectiunea de mijloc. Aceasta lucrare a fost scrisa in ultimii ani de viata ai lui Chopin, o senzatie de resemnare strabate intreaga piesa, dar partea Mazur, care apare brusc in peisaj, pare sa aminteasca de patria indepartata.

Mazurka in C major Op.67-3 （Poetry Demo #36）
Desi imbracata intr-o eleganta specifica valsului, sectiunea de mijloc dezvaluie un sentiment muzical in stilul unui Oberek. Aceasta piesa, de asemenea din perioada primei piese in Sol major, transmite sentimentele de bucurie si eliberare conferite de reuniunea cu parintii sai.

Mazurka in A minor Op.67-4 （Poetry Demo #37）
Kujawiak este cufundata in melancolie, ca si cum lacrimi s-ar revarsa. Sectiunea de mijloc trece in major, dar o atmosfera melancolica este prevalenta in intreaga piesa.

Nocturne este un gen muzical creat de compozitorul irlandez John Field (1782-1837), activ in timpul vietii lui Ludwig van Beethoven (1770-1827).

Acest stil de muzica, ce reproduce stilul operei italiene, bel canto, la claviatura cu acompaniament arpeggio, a fost foarte inovativ la vremea sa. Acest stil de muzica nu ar fi fost posibil fara dezvoltarea pianului ca instrument. Efectul pedalei, in mod special, a fost enorm si a permis sunetelor sa fie sustinute pentru perioade lungi de timp si sa se contopeasca unele cu celelalte, iar asta ca rezultat a imbogatit rezonanta sunetului.

Profund impresionat de muzica lui Field, Chopin a creat propria sa muzica, iar asta se reflecta in lucrarile sale.

Idealul lui Chopin a fost incorporarea stilului lent de cantare al ariilor de opera in lucrarile sale pentru pian, astfel incat sa transmita emotii lirice profunde. Si asa cum "serenadele", care se traduceau de asemenea in "nocturne" sau "nocturnes" dupa secolul al XVI-lea, erau melodii de dragoste dedicate persoanei iubite la fereastra sub stele, "nocturnes" ar fi putut fi un gen care ii permitea lui Chopin sa isi exprime vocea interioara, ca o confesiune intima.

Nocturne in B Flat minor Op.9-1 （Poetry Demo #11）
This work, which marks the beginning of the nocturne genre, was composed in Paris, France, a musical center that was finally available to him, and was dedicated to his lifelong companion Marie, wife of Camille Pleyel (1788-1855), president of the Pleyel instrument-making company. The contrast between the melancholic first theme of the B Flat minor and the mild second theme of the D Flat major are harmonized beautifully, with Coloratura (the part in songs and operas where the voice is sung with rolling, detailed ornaments in a gorgeously fast manner) interspersed throughout.

Nocturne in E Flat major Op.9-2 （Poetry Demo #04）
It is one of the most beloved of the nocturnes. The way the melody is spun with changing ornaments has a lacy delicacy and elegance. According to the recollections of Chopin’s pupils, he improvised the ornamentation (variants) each time he played. The jeweled coda is also fascinating.

Nocturne in D Flat major Op.27-2 （Poetry Demo #40）
One day, the most distinguished figures in the literary and musical worlds were gathered in a salon for a chat. A violinist performed a piece of his own composition, which moved the audience. Chopin, who was listening to the music, composed this piano piece on the spot. The two themes appear alternately with beautiful ornamental variations, and the duet-like overtones of the second theme add depth to the piece. Together with No. 2, it is the most popular nocturne.

Nocturne in C Sharp minor KK.IVa-16/BI 49 (Op.posth) （Poetry Demo #41）
Today it is generally known as a "nocturne," but when it was published in 1875, it was titled "Adagio," with the speed indication "Lento con gran espressione" (slow and expressive). The first edition also opens with "For my sister Ludwika Chopin to play before practicing the Piano Concerto No. 2," and a musical phrase taken from the Piano Concerto No. 2 appears in the middle section. When Ludwika catalogued Chopin's unpublished works, it was labeled "Lento w rodzaju Nokturna".

Etudes (Exercitiile), constand fiecare din cate 12 piese in Op.10 si Op.25, sunt prea artistice pentru a fi considerate o simpla colectie de exercitii si poate fi considerata o colectie de mici piese pentru interpretari in concert, in care este concentrata pianistica lui Chopin.

Ideea de a compune aceasta colectie a fost inspirata de ale sale doua ambitioase concerte pentru pian, compuse pe cand avea 19 ani. Ambele lucrari sunt considerate capodopere, dar pe langa excelenta lor muzicala, acestea sunt de asemenea notabile pentru nivelul inalt de tehnica necesar pentru a le interpreta. Pentru a le canta bine, este nevoie de pianistica unica a lui Chopin.

Asadar, Chopin insusi a decis sa compuna exercitiile pentru a-si transmite propriul stil pianistic si pentru a-si imbunatati tehnica. De fapt, Chopin a numit aceasta colectie "Exercitii" pana cand a publicat-o ca "Étude". Apropo, titlurile foarte cunoscute, precum "Chanson de l'adieu" si "Winter Wind" nu au fost date de Chopin insusi, ci au fost adaugate ulterior. Pare normal ca splendoarea muzicala a acestor piese, care depaseste domeniul "exercitiilor", vor fi captivat imaginatia muzicala a oamenilor si sa fi fost numite din simpatie pentru viata lui Chopin si pentru omul care a fost.

Etude Op.10

Aceasta lucrare i-a fost dedicata lui Franz Liszt (1811-1886), un compozitor si pianist de mare popularitate, mai tanar cu un an decat Chopin, cu cuvintele „À SON AMI” (prietenului sau). Desi Chopin nu parea sa aiba o mare afinitate pentru compozitorul Liszt, admira pianistica acestuia, Liszt fiind considerat unul dintre cei mai buni pianisti ai vremii sale. Liszt a fost foarte incantat de dedicatia acestei lucrari si si-a exprimat recunostinta printr-o interpretare perfecta.

Etude in C major Op.10-1 "Water fall" （Poetry Demo #25）
Lucrarea supranumita "Cascada" impresioneaza prin caracterul dinamic al pasajelor splendide pentru mana dreapta, care se misca ascendent si descendent cu o miscare de propulsie pe deasupra amplei linii de bas pentru mana stanga. Mana dreapta executa arpegii constant de-a lungul a patru octave, necesitand independenta si deschidere generoasa a degetelor mainii drepte, de asemenea flexibilitate si libertate de miscare a incheieturii si cotului. Este una dintre cele mai dificile piese de interpretat din colectia de exercitii.

Etude in E major Op.10-3 "Chanson de l'adieu" （Poetry Demo #01）
Nu doar melodia acestei celebre piese este superba, dar si armonia sa merita o mentiune speciala. Ascultandu-si elevul interpretand-o, Chopin a spus: "Niciodata in viata mea nu am scris un cantec mai frumos." Si a exclamat: "O, tara mea! O, tara mea!"

Pe de alta parte, tehnica de interpretare necesita abilitatea de a reada fiecare voce a polifoniei (muzica polifonica) si tehnica de a canta notele grele din partea de mijloc, ceea ce este foarte dificil atat pentru interpretii de mana stanga, cat si cei de mana dreapta. In ceea ce priveste viteza, este interesant de notat ca partitura autograf a lui Chopin include instructiuni pentru "Vivace si Vivace non troppo" (viguros, dar nu excesiv de rapid).

Etude in Do diez minor Op.10-4 （Poetry Demo #26）
In caracterul dramatic al tonalitatii do diez minor, pasajele constante de saisprezecimi curg cu tipare mereu schimbatoare de note. Tehnic, in piesa este necesara deschidere, inchiderea si prinderea mainilor cu precizie si forta instantanee din pozitia acestora, precum si uniformitatea granulatiei saisprezecimilor cand se schimba tiparul notelor. Ticurile percusive si pasajele furioase cu acorduri si octave creaza un efect de tensiune adaugata.

Etude in Sol bemol major Op.10-5 ”Black Keys" （Poetry Demo #20）
Aceasta piesa este numita "Black Keys" deoarece mana dreapta foloseste exclusiv clapele negre. Partitura pentru mana dreapta, folosind cinci clape negre, poate crea un sunet nostalgic oriental, bazat pe gama pentantonica minora. Pasajele superbe pentru mana dreapta sunt impresionante, dar de fapt acesta ar putea fi considerat un exercitiu pentru mana stanga, intrucat este necesar un nivel ridicat de tehnica pentru a interpreta linia melodica ce se naste din succesiunea acordurilor de acompaniament si pentru a o reda cu un ton cantabil. Mana dreapta devine astfel un fel de giucaier sclipitor din varful muzicii bogate si suple a mainii stangi.

Etude in Do minor Op.10-12 "Revolutionary" （Poetry Demo #21）
Sub dominatia Imperiului Rus, poporul polonez a initiat o revolta armata pe 29 noiembrie 1830 (Revolutia Cadetilor). Totusi, revolta a fost infranta in septembrie 1831, iar Varsovia a cazut. Chopin a primit vestea in Stuttgart, Germania, si se spune ca a compus aceasta piesa intr-o stare de nebunie.

Chopin parasise Varsovia cu un pasaport emis de guvernul rus cu doar trei saptamani inainte de izbucnirea revoltei, iar stirile despre infrangere l-au cutremurat profund. Sperantele lui pentru restaurarea patriei au fost spulberate, iar aceasta piesa exprima profunzimile abisale ale inimii sale zdrobite. Tema, cu ritmul sau intens punctat de mana dreapta, pare a fi un strigat si o chemare din sufletul lui Chopin. Desfasurarea rapida la unison de la final, insotita de o serie de acorduri fff, suna ca si cum l-ar inspira pe Chopin insusi, in tandem cu strigatul inimii sale.

Etude Op.25

Aceasta melodie a fost dedicata Contesei Marie d'Agoult (1805-1876), o scriitoare si jurnalista, care era sotia de facto a lui Liszt la acea vreme. Aici, de asemenea, se simte respectul acordat lui Liszt ca pianist. Majoritatea pieselor au fost compuse la Paris, iar lui Chopin, care a inceput sa atraga atentia ca pianist de salon si profesor de pian pentru femeile din inalta societate, ii placea sa le interpreteze la propriile concerte si astfel erau eficiente nu doar ca material didactic, pentru a invata tehnici de interpretare, dar de asemenea ca mici piese care sa decoreze concertele.

Etude in La bemol major Op.25-1 "Aeolian Harp" （Poetry Demo #27）
Chopin i-a spus elevului sau despre aceasta piesa, "Imagineaza-ti un copil pastoral care canta linistit o melodie frumoasa la flaut intr-o pestera ferita de o furtuna care se apropie", aceasta piesa este de asemenea intitulata "Copilul Pastoral".

Titlul provine dintr-o recenzie a compozitorului Robert Schumann (1810-1856), care a numit piesa dupa acordurile dispersate usor rezonante ale vocilor interioare, care aduc aminte de o "Harpa eoliana", ale carei coarde sunt cantate de vantul care sufla natural. Melodia gratioasa ce reiese din delicatetea muzicii este remarcabila.

Etude in Mi minor Op.25-5 （Poetry Demo #28）
Piesa de o oarecare melancolie este compusa dintr-un dans usor jucaus in Mi minor si o sectiune de mijloc in Mi major in care o melodie interpretata de mana stanga canta cu un sunet bogat in medii joase, ca un solo de violonce, creand un contrast muzical inovativ.

Etude in Sol bemol major Op.25-9 "Butterfly" （Poetry Demo #29）
Acompaniamentul usor al mainii stangi, in susul si josul claviaturii, pare sa reprezinte un fluture care zboara liber din floare in floare, iar octavele rapide ale mainii drepte reprezinta bataia aripilor. Secventa de octave ale mainii drepte trebuie cantata usor, in timp ce se exprima concomitent ca muzica polifonica.

Etude in La minor Op.25-11 "Winter Wind" （Poetry Demo #30）
Dupa o introducere linistita de note cu punct care sugereaza "Funeral", muzica capata rapid aspectul unei furtuni furioase. Introducerea punctata a mainii stangi trece de la solemnitatea primei parti la o melodie demonica. Melodia mainii drepte, care se intinde in toate directiile, isi modifica expresia dramatic in timp ce executa modulatii repetate.

Etude in Do minor Op.25-12 "Ocean" （Poetry Demo #31）
Precum Op.10-12 "Revolutionary", se spune ca a fost compusa in septembrie 1831, intr-o stare de furie si suferinta dupa ce Chopin a aflat de caderea Varsoviei sub armata rusa.

Arpegiile piesei par sa exprime o stare de spirit extrema, evocand in acelasi timp o atmosfera puternica si sublima, ca tunetul lui Zeus, iar spiritul mandru al lui Chopin pare sa fie imprimat deasupra arpegiilor. Sectiunea finala, in Do major, incheie concertul intr-o maniera glorioasa. Aceasta este o lucrare intr-adevar menita sa fie ultima piesa din colectiile Op.10 si Op.25.

Termenul "balada" este folosit sa descrie una dintre formele de poezie care a inflorit in Europa medievala. Abordarea lui Chopin asupra genului balada se spune ca a fost puternic influentata de existenta lui Adam Bernard Mickiewicz (1798-1855), poetul romantic national al Poloniei, si de ariile asemanate baladelor folosite in opera mare din Paris. Se considera ca lucrarile instrumentale ale lui Chopin au fost profund influentate de ariile tip balada populare in Varsovia anilor 1820.

Chopin a fost primul compozitor care a folosit termenul "balada" intr-o lucrare instrumentala. Se spune ca aceste piese au fost influentate de poezia lui Mickiewicz deoarece Chopin l-a vizitat pe Schumann in Leipzig in 1836, iar cand Chopin a cantat inca neterminata Ballade No. 2, "mi-a spus ca s-a inspira dintr-o anumita poezie de Mickiewicz". Aceasta se bazeaza pe marturia lui Schumann.

Ballade in Sol minor Op.23 （Poetry Demo #38）
Se spune ca aceasta balada a fost inspirata de ultimul episod al celui de-al patrulea capitol din "Conrad Wallenrod", clasicul poem dramatic al lui Mickiewicz si roman istoric in sase capitole. Introducerea de sapte masuri este in mod socant cantata in unison, desi, sunetul exprem de simplu este al saselea nivel napolitan al gamei principale (un acord major cu radacina un semiton peste nota principala, denumita astfel deoarece era preferata de scoala napolitana), care este urmat de o dezvoltare. Suna ca si cum totul este acoperait de un val, chiar daca sugereaza povestea mareata si tragica ce urmeaza sa se desfasoare.

Muzica primei teme, plina de tristete, si a celei de-a doua teme euforice, pluteste impresionant, alternand intre fragilitate, frumusete si idei muzicale intense, prezentand grandios o poveste in secvente de urcusuri si coborasuri. Coda, care se intinde pentru aproximativ 50 de masuri, este o capodopera.
 

---

Acesta este rezumatul episodului final, si cel de-al patrulea, din "Conrad Wallenrod".
In Evul Mediu, Lituania isi pierde independenta un urma unei infrangeri impotriva Cruciatilor, iar printul Conrad Wallenrod este luat prizonier. Crescut de un comandant Cruciat ca si cum ar fi propriul sau fiu, acesta devine un cavaler viteaz si planuieste cu succes o campanie pentru eliberarea tarii sale natale, Lituania. Totusi, in cele din urma, acesta este executat de catre Cruciati ca tradator.
 

---

Ballade in Fa minor Op.52 （Poetry Demo #39）
Sonata libera cu variatii, forma rondo. Se spune ca a fost inspirata de poemul "Trzech Budrysów" al lui Mickiewicz, dar nu este un fapt sigur. Lucrarea are o nuanta introspectiva si poetica, cu un sentiment nostalgic de dor care traverseaza intreaga piesa. Dupa o introducere de sapte masuri, plina de emotie, este prezentata o tema linistita care se revarsa, dezvoltata intr-un stil de variatie, iar apoi se conecteaza fluid cu un numar de pasaje lirice. Totusi, in timp ce variatiile pe tema cresc in intensitate, putem urmari clar "povestea" din spatele temei.

Aceasta lucrare a fost scrisa in punctul culminant al relatiei lui Chopin cu partenera sa, George Sand (1804-1876), o scriitoare cunoscuta ca pionier al feminismului. Este considerata o capodopera deoarece este cea mai mareata expresie a geniului sau in tehnica compozitionala si in pianistica. Totusi, numarul lucrarilor sale a scazut dupa aceasta perioada.
 

---

"Trzech Budrysów - O Balada Lituaniana" este rezumata mai jos.
Batranul Budrysów din Lituania isi trimite cei trei fii in expeditii catre diferite tari. Unul in Rusia pentru a obtine arginti si materiale pentru blanuri bune, unul in Prusia pentru chihlimbar si tesaturi fine si unul catre Polonia. In Polonia acestia gasesc o femeie minunata cu nimic special in afara de o sabie si o armura. Dupa plecarea celor trei, unul dintre fii se intoarce cu o mireasa poloneza. Apoi al doilea la fel. Iar la intoarcerea celui de-al treilea fiu, batranul Budrysów nu mai pune intrebari, dar incepe pregatirile pentru cea de-a treia nunta.

Polonaise, care se traduce din franceza drept "stil polonez", are o istorie lunga, datand din 1574, cand a fost cantata de Henric al III-lea cu ocazia urcarii sale pe tronul Poloniei. Ritmul polonezei (tantaka-tan-tan-tan), pe care il asociem cu Polonaise, a fost stabilit la inceputul secolului 18 cu un tempo bland in masura 3/4 si pasi gratiosi si nobili, care confera demnitate. Aceasta era dansata in principal la curtile printilor si nobililor.

In prima jumatate a secolului 17, acest dans a atras atentia europenilor, devenind foarte popular si fiina inclus in lucrarile unor compozitori precum Bach si Mozart. Chopin s-a nascut in Żelazowa Wola, o suburbie a Varsoviei, unde a devenit familiarizat cu mazurkas dansate de sateni, in timp ce primii sai ani de viata in Varsovia au fost marcati de familiaritatea sa cu polonezele din casele nobile si curtile nobiliare pe care le frecventa.

Chopin a compus prima sa piesa pentru pian, "Polonaise in Sol minor", pe cand avea dor sapte ani. In timp, aceasta a devenit un mediu pentru a-si exprima identitatea poloneza.

Polonaise in La major Op.40-1 "Militaire" （Poetry Demo #22）
Chopin a trait in mijlocul istoriei zbuciumate a Poloniei, de la A Treia Impartire a Poloniei in 1795 pana la Revolutia Cadetilor in Varsovia 1830 si infrangerea acesteia anul urmator. Si-a dorit intotdeauna renasterea tarii sale si a fost o figura proeminenta in cercurile sociale din inalta societate straina, asadar compunerea si interpretarea Polonezei trebuie sa fi fost un mod important de a trasmite un mesaj puternic lumii si de a-si exprima identitatea. Piesa, adesea cunoscuta sub numele "Poloneza Militara", se remarca plin claritatea si amploarea sa. Cand a fost publicata, i-a fost dedicata lui Fontana, care a participat in Revolutia Cadetilor din 1830, prin cuvintele "prietenii mei", pe care le consider un omagiu adus prietenilor sai.

Polonaise in La bemol major Op.53 "Héroïque" （Poetry Demo #23）
Titlul "Héroïque" a fost probabil atribuit mai tarziu de catre elevii sai. Dupa o introducere puternica si inspirationala de 16 masuri, tema principala, nobila si solemna, reprezinta un moment cu adevara emotionant ce reflecta imaginea mandra a lui Chopin. Sectiunea de mijloc, care incepe in Mi major, este o tema eroica cu un ostinato in octave la mana stanga (acelasi tipar de note repetate neincetat). Muzica atinge punctul culminant cu aceasta tema eroica, iar coda (concluzia) este si mai stralucitoare, incheindu-se cu un ritm polonez puternic.

Polonaise in Sol minor KK.IIa-1 (Op.posth) （Poetry Demo #42）
Este prima lucrare a lui Chopin inca in existenta, compusa pe cand avea doar sapte ani. Este desemnata ca "Op. posth" pe motiv ca a fost publicata intr-un cerc restrans la acea vreme si a fost pierduta pentru mult timp apoi. Simplitatea acestei lucrari este surprinzatoare prin faptul ca dezvaluie nu doar muzicalitatea proprie lui Chopin, pe care avea sa o dezvolte ulterior, dar si o privire asupra stilului sau pianistic.

In Viena, unde Chopin a petrecut opt luni inainte de a parasi Polonia pentru Paris, valsurile lui Strauss erau populare si bine primite. Intr-o scrisoare catre familia sa, Chopin a scris: "...vienezii nu erau multumiti de Strauss si muzica sa."

A scris familiei sale: "...vienezii danseaza valsurile lui Strauss si Lanner in jurul orei cinei si danseaza cu mare entuziasm pe fiecare melodie. Si ofera un mare bravo pentru fiecare piesa. Este o dovada a gustului depravat al publicului vienez. ..."

Pe baza acestei experiente muzicale Chopin si-a stabilit propria muzica unica in genul valsului, combinand gustul sau aristocratic cu maiestria pianistica, lasand in urma 19 piese muzicale.

Vals in Mi bemol major Op.18 ”Grand Valse Brillante” （Poetry Demo #12）
Acesta este primul vals publicat al lui Chopin, unul memorabil, care deja devenise o figura de seama in inalta societate pariziana. A fost foarte apreciat de „Gazette Musicale de Paris” (Ziarul Muzical din Paris) imediat dupa publicare si a devenit foarte popular. Valsul incepe cu o fanfara, urmata de sapte teme muzicale gratioase si elegante. Este o lucrare demna de numele „Grand Valse Brillante”.

Vals in La bemol major Op.34-1 ”Valse Brillante” （Poetry Demo #13）
In acea vara, Chopin s-a reunit cu parintii sai in Republica Ceha, care ramasesera separati de el de la plecarea sa din Varsovia. Chopin a compus aceasta piesa cand a fost invitat de familia Thun-Hohenstein, o familie aristocrata boemiana, pe drumul spre a-si lua ramas bun de la parintii sai dupa ce petrecusera trei saptamani impreuna la Karlovy Vary (o statiune balneara din vestul Boemiei, Republica Ceha). Muzica opulenta a celor cinci idei muzicale pare sa transmita sentimentul de fericire al lui Chopin din acea vreme.

Vals in Fa major Op.34-3 "Valse Brillante" （Poetry Demo #15）
Se spune ca valsul adorabil si vioi, poreclit „du chat”, ar fi fost inspirat de un pisoi care alerga pe clapele unui pian. Pasajele rapide, pline de umor si nepasare, si sariturile usoare si jucause par sa redea imaginea unei pisici nastrusnice si privirea blanda a lui Chopin in timp ce o urmareste.

Vals in Re bemol major Op.64-1 "Petit chien" （Poetry Demo #02）
Tiparul sonor care se roteste in jurul notei La bemol iar miscarea nestingherita a melodiei evoca imaginea unui catelus care-si urmareste coada si se invarte in cerc, ceea ce ma face sa zambesc. Chopin era un iubitor de caini si indragea doi catei pe nume „Marquis” si „Dib,” care ii apartineau lui George Sand. Se spune ca aceasta piesa este o expresie a lui Marquis.

Vals in Do minor Op.64-2 （Poetry Demo #14）
Acest vals este cu adevarat apogeul tehnicilor compozitionale unice ale lui Chopin. La inceput, mazurka este interpretata peste ritmul valsului al mainii stangi. Este o lucrare care se remarca prin frumusetea ei fragila si mereu schimbatoare. Impreuna cu „Valse du petit chien”, a fost una dintre ultimele lucrari publicate inainte de moartea sa.

Vals in La bemol major Op.69-1 "L'adieu" (Op.posth) （Poetry Demo #16）
Aceasta lucrare a fost publicata postum, la 18 ani dupa ce Chopin a compus-o. Chopin a petrecut doua saptamani la Dresda in timpul calatoriilor sale, vizitand familia Wodzinska, o familie aristocrata poloneza prietena cu familia Chopin. Se spune ca Chopin a scris acest vals avand o vaga atractie pentru fiica lor, Maria.

Mai tarziu, Chopin a cerut-o in casatorie pe Maria, dar casatoria aproape s-a consumat inainte ca promisiunea sa fi fost incalcata. Motivul pentru care se numeste "Adio" este pentru ca Maria insasi a scris "Adio" (L'Adieu) pe partitura acestei piese si se spune ca mai tarziu a numit-o "Valsul Despartirii" si a interpretat-o cu drag.

Vals in Si minor Op.69-2 (Op.posth) （Poetry Demo #17）
Aceasta lucrare a fost compusa pe cand Chopin avea in jur de 19 ani. Ideile in stil de mazurka care apar in vals sunt probabil o manifestare naturala a mazurkas ce ii erau atat de familiare lui Chopin. Sau poate au fost o incercare intentionata de a combina valsul cu mazurka? In orice caz, contrastul dintre partea principala impresionanta, cu curbele sale melancolice, soptite linistit, si partea mediana, cu elementele vesele ale mazurka, face ca aceasta piesa sa fie una frumoasa.

Vals in Mi minor KK.IVa-15 (Op.posth) （Poetry Demo #18）
Aceasta este o lucrare unica ce se remarca prin pasiunea si ritmul sau efervescente printre bucatile lirice si melancolice in acorduri minore. In timp ce partea principala este o capodopera in tehnica pianistica, partea de mijloc in Mi major este o melodie fluida. Coda (concluzia), care strabate piesa cu mare putere, este de asemenea o capodopera.

Vals in La minor KK.IVb-11 (Op.posth) （Poetry Demo #19）
Aceasta este o piesa de o simplitate suprema. Melodia superba, interpretata peste acompaniamentul discret al mainii stangi, pare sa transmita natura efemera a acesteia, care cand suna, cand dispare, in maniera unei confesiuni din partea lui Chopin.

Barcarolle in Fa diez major Op.60 （Poetry Demo #43）
Este cu adevarat una dintre cele mai mari lucrari ale lui Chopin. Exista oare vreo alta lucrare atat de plina de lumina, culoare si iubire? Totusi, in spatele compozitiei a stat de fapt sentimentul profund de singuratate a lui Chopin, datorita separarii sale de Sand, iar starea sa de sanatate in deteriorare l-a facut constient de mortalitatea sa. Aceasta a fost scrisa cu trei ani inaintea sfarsitului vietii sale.

Barcarolle a fost initial o imitatie a cantecelor gondolierilor din Venetia. Acompaniamentul mainii stangi, ca evosa suprafata calma a apei, duce la un gratios duet de dragoste in doua parti, care este eventual transformat intr-o improvizatie cu un nivel avansat de tehnica. Schimbari armonice delicate si modulatii rafinate creaza un simt bogat de culoare, iar tehnica contrapunctului (vezi mai sus) adauga profunzime muzicii. O coda linistita, atent construita, se incheie cu un glorios fortissimo (ff).

Berceuse in Re bemol major Op.57
In prima versiune, titlul a fost scris aparent ca "Variantes", dar a fost revizuit anul urmator la vila lui George Sand din Nohant, dupa o interpretare de proba a lui Chopin insusi. Lucrarea este simpla, dar plina de inspiratia epocii de aur tarzii a lui Chopin. Este o compozitie care ofera placerea de a retrai senzatia clapelor care atingeau odinioara varfurile degetelor lui Chopin.

Fantaisie-Impromptu in Do diez minor Op.66 （Poetry Demo #03）
Este bine cunoscut faptul ca Chopin era un perfectionist atat de mare incat le-a spus familiei si elevilor sai sa distruga toate lucrarile care nu aveau un numar de opus.

Totusi, dintr-un motiv necunoscut, aceasta piesa nu a fost niciodata publicata in timpul vietii sale. Dupa moartea lui Chopin, a fost publicata de singurul sau prieten din anii de studentie, Fontana, care era de asemenea compozitor. Titlul "Fantasie Impromptu" este atribuit lui Fontana. Desi nu se cunoaste de ce nu a fost publicata in timpul vietii sale, aceasta este una dintre cele mai populare lucrari ale lui Chopin.

Piesa este formata dintr-o parte principala cu un tipar somptuos de note cantate in ritmuri diferite, o parte de mijloc cu o melodie dulce si blanda in Re bemol major, o reluare a partii principale si in final o inchidere linistita cu o amintire a temei din partea de mijloc.

In the winter of 1938, Sand left Paris with his children, including Chopin, who was not feeling well, and Sand's son Maurice, who suffered from rheumatism, and spent time on the warm Mediterranean island of Majorca. The 24 Preludes, Op.28, were completed during their stay in Majorca. The 24 preludes go from C major, to A minor, to G major, to E minor, and so on, climbing up the major key and its parallel key by 5 degree circles, going around the entire key range. It is said that the inspiration for this idea came from the only sheet music he brought with him to Majorca, the "Das Wohltemperirte Clavier," which consists of 24 preludes and fugues in both Volumes I and II. Again, it is clear that Chopin drew much of his inspiration from Bach's works.

Prelude in C major Op.28-1 （Poetry Demo #06）
The first piece, which feels like "Ode an Bach," is reminiscent of the C major Prelude from the first volume of "Das Wohltemperirte Clavier," and seems to convey Chopin's respect for Bach. The beautiful sound of the polyphony is fascinating.

Prelude in E minor Op.28-4 （Poetry Demo #07）
The left hand depicts a chromatic descending progression that evokes sadness and tears, punctuated with chords. The melody of the right hand seems to exude the sorrowful thoughts of the heart. This piece was played by the organ at the Madeleine Temple in Paris on the occasion of Chopin's funeral.

Prelude in B minor Op.28-6 （Poetry Demo #08）
The melodic sound of the left hand, filled with sorrow, is reminiscent of Chopin's beloved cello. The eighth-note ostinato in the right hand and the quarter-note punctuation on each beat remind us of a funeral procession that proceeds solemnly step by step. Like No. 4, it was played on the organ at Chopin's funeral.

Prelude in A major Op.28-7 （Poetry Demo #09）
Andantino (slightly faster than andante)
This music has the noble sound of a chorale and the elements of a Mazur dance at the same time. Although it is simple and only 16 bars long, the melody is not only beautiful, but the harmony is also outstanding.

Prelude in D Flat major Op.28-15 "Raindrop" （Poetry Demo #10）
It is called "Raindrop" and is well-known as such. The reason for this is said to be due to the famous episode in Sand's "Histoire de ma vie" in which "Chopin was playing a wonderful prelude amidst the sound of raindrops on the roof, shedding tears...". The island of Majorca, where he visited to recuperate, was not the environment he had expected, and he spent rainy days there. The series of eighth-note notes that pervade the work in the right hand recalls the very sound of rain. In the middle section, the music expands and eventually explodes with emotion as it modulates from A-Flat Sound to G-sharp in enharmonic (heterophonic) form. The music expands and eventually explodes with emotion. Later, the music recurs to a calm tone and disappears, which seems to represent Chopin's chaotic state of mind, as if he was going back and forth between reality and unreality.

Prelude in B Flat minor Op.28-16 （Poetry Demo #32）
From the introduction of a series of violent chords that seem to tear apart the space, the rapid passage of the right hand rushes through with the powerful ticking of the left hand, increasing its energy like a storm. This is a piece that will make you rediscover the magma-like energy latent in Chopin's mind from the uncanny music that seems to be driven by something. 　

Prelude in D minor Op.28-24 （Poetry Demo #33）
Allegro appassionato (fast and passionate)
When one finishes listening to this piece, placed at the end of all 24 Preludes, one is often stunned by the spectacular drama and the hopeless conclusion. The intense and mournful cry of the right hand melody is heard, and the epic drama finally comes to an end with a shocking fff on the lowest note of the main D minor key, and three times with a single note. It is as if we are being plunged into an unfathomable abyss.

Chopin wrote three piano sonatas during his lifetime. Although Chopin learned compositional techniques from classical works at an early age, the strict sonata form may have been a bit constricting for him. Compared to No. 1, No. 2 and No. 3, which were written in a freer style, are more original and are unquestionably outstanding among Chopin's works.

Sonate II in B minor Op.35-3 （Poetry Demo #44）
The heavy dotted rhythm evokes the quiet and solemn steps of a funeral procession. The middle part, in which the melody is sung calmly, as if surrounded by gentle light, is filled with a sublimity that seems to rise endlessly to the heavens. The contrast between the two musical moods accentuates the pathos of the music.

Sonate III

At this time, Chopin was in poor health due to worsening tuberculosis, and in the spring of 1844, his father Mikołaj died, and he was having a difficult time. It was during this time that he was reunited with his sister Ludwika for the first time in 14 years. This was arranged by Sand, who was worried about Chopin's condition. Chopin regained his zest for life and wrote the largest, most classical, and most profound of his works.

Sonate III in B minor Op.58-1 （Poetry Demo #45）
It opens with a descending first theme that vividly declares something.

Sonate III in B minor Op.58-2 （Poetry Demo #46）
The contrast between the scherzo theme, which runs in all directions at a dizzying pace as if searching for some place of stability, and the calm, full polyphony of the trio is fascinating.

Sonate III in B minor Op.58-3 （Poetry Demo #47）
The last E-flat note of the second movement is succeeded by an enharmonic (heterophonic double sharp), and after a solemn introduction in G-sharp minor with a sense of tension, the piece modulates to B major as if a soft light is rising before a gentle and beautiful cantabile theme melody is played. In the middle section in E major, polyphony appears with harp-like arpeggios. It is dreamy and beautiful with a hint of melancholy.

Sonate III in B minor Op.58-4 （Poetry Demo #48）
After a tense and profound introduction with chromatic ascending lines, the rondo theme appears with a fervor that seems to be seized with feverish intensity. The rondo theme gradually expands and becomes more gorgeous with increasing volume as the piece progresses, interspersed with an impressive second thought with a brilliant right hand passage. After the B major coda, the magnificent story ends with the glorious victory bells ringing out in high spirits.

Largo in E Flat major KK.IVb-5（Poetry Demo #50）
One of Chopin's last works, discovered and published in Paris in 1938 after his death, is a chorale-like work in which Chopin added harmony to the melody of the chant "Boże, coś Polskę (God save Poland)".

Scherzo in B Flat minor Op.31 （Poetry Demo #24）
It is the most widely known and familiar of the four Scherzo pieces. It opens with a whispering triplet motive of two very contrasting motives and a first theme of suddenly exploding ff chords.

According to Chopin's student Lenz, Chopin said of this opening during a lesson, "It has to be a question. ... It also has to have the atmosphere of a hall of the dead." Chopin said. But then, the bright and exhilarating mood of the D-flat major theme unfolds in a Scherzo (humorous, playful) manner.

After the second theme is gracefully sung over the light arpeggio of the left hand in G-flat major, the middle section is a truly varied musical experience. The music shifts from a meditative chorale in A major with a recitative (a speaking solo), to an aria-style melody in C-sharp minor, to a light coloratura-style passage in E major, and in the latter half, various motives appear one after another as a torrent, just like in an opera, and the development is enthralling. After a recapitulation of the main part and a fast-moving coda, the story finally comes to an end with the glorious chords of D-flat major ringing out in high spirits.